Postare prezentată

Silabe orfane

Pentru toate morțile pe care le-am ținut strâns în mine și toate iubirile cărora le-am dat drumul aproape îmi sunt diminețile neîmbrățișat...

luni, 2 aprilie 2018

”Nu-i singur Iuda vinovat”

Și eu, și tu...



Un copil cântă despre o trădare veche de 2000 de ani, o trădare care a împărțit lumea în două, înainte și după Hristos. Catapeteasma templului s-a despicat pe mijloc, mormintele s-au deschis, moartea și viața s-au întâlnit. Nu-i singur Iuda vinovat, osanalele Floriilor se închid în această săptămână și cei treizeci de arginți, zăngănind aspru pe piatra templului, își cer dobânda.

Iisus, singur în fața mulțimii strigând ”Răstignește-l!”, Iisus, singur în grădina Ghetsimani, acceptând paharul suferinței, Iisus, pe cruce, străjuit de doi tâlhari. Cele două fețe ale omului, binele și răul, adevărul și trădarea, stau de strajă iubirii necuprinse de cuvinte. 

”Astăzi vei fi cu mine în rai”, îi spune simplu Iisus tâlharului din dreapta Sa. Moartea devine suportabilă când te recunoști în Dumnezeu. Tâlharul recunoscător își vine în fire și pășește în lumină.
Și eu, și tu...lepădăm prea ușor hainele suferinței pentru consolări trecătoare. Și pentru tine Domnul a plâns. Lespedea mormântului ascunde cuvintele în giulgiu. Zilele cresc, nopțile se împuținează și în duminica Învierii vom săruta pe frunte lumina. 

 02 aprilie 2018. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu