Postare prezentată

Silabe orfane

Pentru toate morțile pe care le-am ținut strâns în mine și toate iubirile cărora le-am dat drumul aproape îmi sunt diminețile neîmbrățișat...

vineri, 15 iunie 2018

Parnas XXI

https://parnas21.blogspot.com/2018/06/mihaela-roxana-boboc-culori-pentru-ochi.html?m=1


JUN




  1. CULORI PENTRU OCHI ÎNCHIȘI








    Poeta Mihaela Roxana Boboc - câștigătoare a Premiului pentru volum la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (septembrie 2017), a Premiului de merit la Festivalul Internațional de Literatură Naji Naaman (Liban, 2018, cu volumul în pregătireTerapii ocazionale, traducere în limba engleză) și a Premiului Lazăr Băciucu” acordat la Concursul Național de Creație Literară ”Vasile Voiculescu” (octombrie 2017)  - ne propune în avanpremieră câteva poeme - ilustrate de autoare - din volumul în pregătire Culori pentru ochi închiși:


    A venit vremea

    Sunt copilul care are nevoie de o  îmbrățișare.
    Tată, a venit vremea să scuturi ploile
    peste pământul arid al suferinței.
    Ții minte potopul din senin al verii
    și noi pe mijlocul străzii Progresului din Vălenii de Munte
    înotam în fericire pentru că fericirea se simte desculță
    palpându-i gleznele fragile
    odată cu trecerea
    cu moartea pe moarte călcând.

    Tată, iubesc un cer întors în mine
    și el mă iubește prin oglinda neadormită a apelor reci
    adăpând gura negrăitelor șoapte.
    Spune-i să aștepte înserarea cu pleoapele-i sărutate de vânt
    Să-mi sărute ochii cum odată tu,
    împrăștiind culori în loc de tină,
    am văzut femeia îngenunchind la picioarele altarului
    și am plâns.


    Șah-mat

    Tabla de șah stă deschisă
    fiecare mutare bine gândită
    o mână sigură conduce jocul, conduce viața
    doar nebunii își pierd capul
    caii saltă spre visul în care orice e permis
    pioni, simpli pioni într-un anotimp bătând în fereastra cerului
    tușe fine, alb-negru peste ploile atâtor ani
    inima reginei inundată de iubire
    inima ei,
    rană poeziei,
    unde ești rege să-ți săruți regina înainte de a pleca din lume
    cu toate curbele atingerilor impregnate în piele
    cu degetele răsfirate în pletele speranței,
    nemernică desfătare orbilor
    când lumina stă ascunsă în palma ei
    în mângâierile vocii tresăltând în piept
    contururi risipite în nuanțele cafelei nocturne de mai,
    când totul se trezește la viață și setea,
    această sete de tine și noi
    de tine și Dumnezeu
    de mine și poezie,
    ca o tânguire a firii
    sau poate fericirea,
    acea madonă flămândă a simțurilor,
    pășește înainte într-un priveghi
    unde nimeni nu plânge
    nimeni nu respiră
    ochii, singurele lampadare spre cerul vânăt
    ochii, șah-mat tristeții într-un zâmbet doar de ei știut.




    Despre oamenii pe care nu-i vedem

    Despre oamenii pe care nu-i vedem
    dar îi sărutăm în icoana sufletului
    despre dragostea care nu se poate divide
    nici pierde fără să rupi șirul mătăniilor
    despre razele soarelui căzând molcom pe chipul durerii
    și plânsul ierbii cosite în zori,
    iubite,
    acum că primăvara e pe sfârșite
    îți voi scrie despre oamenii care pleacă
    fără rămas-bun
    până se face secetă în inimă
    și fluturii își pârlesc în zadar aripile
    niciun felinar nu poate lumina
    poteca dorului se urcă în genunchi
    printre licurici coborâți din pleoape
    Iona strigă din pântecele balenei
    și ochii Domnului
    spre el
    îl scot din iarba de mare
    din apa morții
    sufletul ca un porumbel rănit
    zboară în cerc
    oamenii pe care nu-i vedem,
    dar îi sărutăm
    în tăcerea grăitoare a culorilor
    când se face zi în miez de noapte
    când se face dragoste din lut și inima olarului
    scânteiază viață
    și viața Dumnezeu o așază în fereastra acestui anotimp
    omonim.


    Mai multe poezii și profilul literar al autoarei aici: Mihaela Roxana Boboc
    Prezentare volum de poezie:  Spovedania oaselor (editura Grinta, 2017)

    Copyright © 2017 Mihaela Roxana Boboc
    Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.


    0 

    Adăugați un comentariu






    Se încarcă

    Culori pentru ochi închiși

    Cine iubește și lasă
    timpului obrajii plânși ai fericirii
    Cine iubește și lasă
    poezia în muțenia dorului
    Cine știe că drumul odată pășit te face călător
    și trupul lui se încarcă de energie
    ca o plantă în soarele de mai
    ca o transfuzie de lumină în pântecele
    rotund al dimineții
    Cine spune pe nume iubirii și apoi pleacă
    spre dumnezeul lui
    să nu se mai întoarcă
    întoarcerea e un zid de lăcrămioare
    plânsul eliberează mai mult decât furia
    și ziua și Omul
    și toate cele ce sunt
    le-a creat fără odihnă din
    Culori pentru ochi închiși.
    Cine iubește și lasă pământului iubirea sa
    Acela n-a iubit niciodată.




    joi, 14 iunie 2018

    Înainte să pleci în lume

    Dumnezeu nu e o piatră unde să-ți reazemi gândurile
    nici măcar locul unde, călător pribeag, să potolești setea
    nu e așternut oaselor înfrânte
    sau steag pe care să îl cobori în bernă
    este iubirea din capul pieptului 
    iubirea grăind din respirații compacte
    suflul dimineților când între tine și El nu a rămas nimic nespus
    și totuși te acoperă, complice, în goliciunea firii
    în nimicurile deșirate din ghemul cu iluzii
    când îți acoperi ochii 
    să simți culorile alunecând pe mâini
    un sânge nediluat de serul zilelor mici.
    Dumnezeu nu e zidul pe care înalți ferestre de lut
    nu e vină sau frică
    nici popas înainte să pleci în lume și lumea să-ți devină cochilie
    am mai fost aici
    în răscrucea anotimpurilor
    când soarele trimite sulițe în inimă și ea cunoaște răspunsul
    topindu-se în voia câmpului 
    înflorit de osemintele sfinților.
    Am mai fost aici
    e din ce în ce mai greu 
    să mor mie
    când tu trăiești în repejunile dragostei
    printre îngeri.



    miercuri, 13 iunie 2018

    Bună dimineața, dragoste!

    Cu toate cele neîntâmplate ale tale,
    bună dimineața,
    cu tot ce-mi ești când nu-mi ești
    și construim din neant
    coastele tale alipite de respirația zilei,
    dragostea încăpând în degetele răsfirate ale timpului
    chipul tău când plouă și furi din anotimp melcii dormind sub călcâi,
    bună dimineața,
    pânză de păianjen veșnicind în roua cuvintelor,
    somnul tău peste pământ,
    atâtea clipe să întind culori peste iarba de mare,
    am dat bună dimineața
    cerului și el mi-a picurat lumina 
    în potir
    nu e vină în cele ce sunt și nu sunt
    în cele ascunse și descoperite
    femeia privește curcubeul din palmă
    poate am locuit și eu într-un cub
    strigând am rupt zăbrelele nopții
    și hainele ei le-am făcut poem.









    Ochiul lui Dumnezeu - în revista Pro Saeculum, nr. 3-4, 2018


    dă-mi drumul
    aud vraja inversată curgând în plămânii suferinzi ai copilăriei
    într-o lume mare mă mir de vrăbiile mici și șoarecii mișună fără teamă
    pe mână urcă un gândac roșu numit cu un soi de respect
    ochiul lui Dumnezeu -  mă mir iar
    de ce ar viețui tocmai într-un gândac dar nu pun întrebări
    aud că lucrurile sfinte încap în cutiuțe mici
    mama are una cu parfum de mir
    își masează umerii - azi tata a băut mai puțin - are timp să respire
    seara se odihnește într-un balon roz, mama îl atinge și degetele ei
    bat în fereastra morților în sâmbăta plină de colivă,
    aleg la întâmplare elenele fără zâmbet din cutia cu neamuri
    aprind o lumânare - ochiul lui Dumnezeu zâmbește pe degetul arătător
    dă-mi drumul, îi zic,
    să mă închin pentru sufletul celor plecați înainte să-mi fie,
    mama plânge pe ascuns
    mama mea plânge.

    aud tot mai des liturghiile bătându-și toaca în timpan
    o bătrână cu batic negru mi-arată cerul și spune că mi-e casă
    locuiesc la parterul mic al unui bloc mare dar nu asta contează
    cerul se vede în asfaltul ploilor mele, iadul e un pas mai jos,
    mi-e frig / caloriferul e rece și mă încălzesc cu două sticle de doi litri
    una de-a dreapta alta de-a stânga
    sunt aripile mele, glumesc, dar sora nu râde - ea e deja în iadul cu amintiri
    nu simte frigul nu simte lumea nu simte nimic
    e mai bine bătrâna cu batic negru a trecut dincolo cu ochii deschiși
    eu dorm / mi-e frică să nu-mi fure raiul din pleoape.

    să nu te întorci pentru mine
    azi nu voi salva nimic
    mă asfixiez încet, tata întârzie la serviciu,
    camera se umple de mir - trupul meu se înalță spre casa bătrânei
    și-a ascuns toate durerile în batic și acum zâmbește
    pietrele încinse devin cărbuni și ochii mei negri niciodată pictați
    plâng pentru mama
    mamele care nu dorm / nu trăiesc / nu...




    vineri, 8 iunie 2018

    Scrie-mi măcar un rând

    Doamne, scrie-mi măcar un rând
    din ce sunt și iubesc
    din ce doare și se rostogolește la picioarele tale.
    Iartă-mi nopțile cu gust de mosc. Pașii mici spre lumină și plânsul acuarelelor
    printre poeme
    inima care iubește invers, din cer spre pământ, din rai spre iad
    Timpul inconștient se cuibărește la pieptul meu,
    dar respirațiile mele nu sunt de aici, părinte,
    nu sunt de aici bătăile sufletului meu în toaca pământului
    ropotul ploii în cușca trupului
    dangăt de înviere rostește Cuvântul
    și lumea e o luntre prea strâmtă
    pentru noi.
    Noi cei care am murit de atâtea ori,
    neștiute pleoape închise
    în brațele rugăciunii.
    Să nu pleci acum
    odată cu luna îmblânzită într-un nor
    și chipul blând al fericirii,
    cu genunchii strânși la piept,
    așteaptă-mă,
    să mă întorc ocrotind candela în mâini de copil.
    Scrie-mi măcar un rând
    și acela să fie apă vie,
    Poezia, această femeie plângând la fântâna lui Iacob,
    cu ochii negri de dor,
    nu va mai înseta
    nici va mai cere mângâieri
    pe chipul palid al iubirii
    se face noaptea prag.
    Mâinile tale cuceresc umerii goi ai cuvintelor,
    și ele plâng a veșnicie.









    duminică, 3 iunie 2018

    A venit vremea

    Sunt copilul care are nevoie de o  îmbrățișare.
    Tată, a venit vremea să scuturi ploile
    peste pământul arid al suferinței.
    Ții minte potopul din senin al verii
    și noi pe mijlocul străzii Progresului din Vălenii de Munte
    înotam în fericire pentru că fericirea se simte desculță
    palpându-i gleznele fragile
    odată cu trecerea
    cu moartea pe moarte călcând.

    Tată, iubesc un cer întors în mine
    și el mă iubește prin oglinda neadormită a apelor reci
    adăpând gura negrăitelor șoapte.
    Spune-i să aștepte înserarea cu pleoapele-i sărutate de vânt
    Să-mi sărute ochii cum odată tu,
    împrăștiind culori în loc de tină,
    am văzut femeia îngenunchind la picioarele altarului
    și am plâns.




    vineri, 1 iunie 2018

    Șah-mat

    Tabla de șah stă deschisă
    fiecare mutare bine gândită 
    o mână sigură conduce jocul, conduce viața
    doar nebunii își pierd capul 
    caii saltă spre visul în care orice e permis
    pioni, simpli pioni într-un anotimp bătând în fereastra cerului
    tușe fine, alb-negru peste ploile atâtor ani
    inima reginei inundată de iubire
    inima ei,
    rană poeziei,
    unde ești rege să-ți săruți regina înainte de a pleca din lume
    cu toate curbele atingerilor impregnate în piele
    cu degetele răsfirate în pletele speranței,
    nemernică desfătare orbilor
    când lumina stă ascunsă în palma ei
    în mângâierile vocii tresăltând în piept
    contururi risipite în nuanțele cafelei nocturne de mai,
    când totul se trezește la viață și setea,
    această sete de tine și noi
    de tine și Dumnezeu
    de mine și poezie,
    ca o tânguire a firii 
    sau poate fericirea,
    acea madonă flămândă a simțurilor,
    pășește înainte într-un priveghi
    unde nimeni nu plânge 
    nimeni nu respiră
    ochii, singurele lampadare spre cerul vânăt
    ochii, șah-mat tristeții într-un zâmbet doar de ei știut.









    joi, 31 mai 2018

    Naji Naaman’s literary prizes 2018 / Premiile literare Naji Naaman 2018

    Naji Naaman’s literary prizes 2018:
    64 new prizewinners
              With 2371 participants in competition, from sixty six countries, writing in forty languages and dialects: Albanian, Arabic (literary and several spoken dialects), Armenian, Azeri, Bengali, Bosniak, Bulgarian, Chinese (three characters), Croatian, Czech, English, French, German, Greek, Hindi (two characters), Italian, Japanese, Kazakh, Macedonian, Montenegrin, Polish, Portuguese, Punjabi, Romanian, Russian, Serbian, Sicilian, Spanish, Swahili, Telugu, Turkish, Ukrainian and Urdu, the sixteenth picking season of Naji Naaman’s literary prizes (2018) rewarded 64 new prizewinners:
    Cu 2371 de participanţi în competiţie, din şaizeci și șase de ţări, scriind în patruzeci de limbi şi dialecte: arabă (literară şi câteva dialecte vorbite), albaneză, bulgară, chineză, engleză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, japoneză, letonă, lituaniană, macedoneană, norvegiană, poloneză, portugheză, română, rusă, sârbă (cu caractere latine şi chirilice), slovacă, slovenă, spaniolă, siriană, turcă, ucrainiană şi urdu, cea de a șaisprezecea ediţie a premiilor literare Naji Naaman (2018) a premiat

    64
    castigatori noi
    Merit prizes / Premii de merit: 
    Abdallah Drami (Mali)
    Adel Bounif (France)
    Amina az-Zawi (Tunisia)
    Bassel Hommos (Lebanon)
     Ilire Zajmi (Albania)
    Josep Juárez Arreola (Mexico)
    Mihaela Roxana Boboc (Romania)
    Mimoza Bici (Albania)
    Mohamed Heleqawi (Jordan)
    Noureldeen Abdallah (Egypt/Italy).

    2- Creativity prizes / Premii de creativitate:
    Abdelrahman Selt (Algeria)
     Ahmed Abdelwahab (Egypt)
    Ahmed Rajab Chaltout (Egypt)
    Aissa Belalia (Algeria)
     Ali May (Palestine)
     Al-Makki al-Fakki (Sudan)
    Aya Najih (Morocco)
     Christina Borisova (Bulgaria)
    Christopher Atamian (U.S.A.)
     Claudia Piccinno (Italy)
    Daniela E. Bogdan (Romania)
     Disha Khanna (India)
     Doru Mihai Mateiciuc (Romania)
    Dragan M. Vugdelić (Montenegro)
     Ecaterina Chifu (Romania)
    Elena Preduşel (Romania)
    Flaminia Cruciani (Italy)
    Haneen Sayegh (Lebanon)
    Hassan bin Abdo al-Smayli (Saudi Arabia)
    Haydar Ergülen (Turkey)
    Jovo Nicolić (Bosnia and Herzegovina)
    Luca Benassi (Italy)
    Mahmoud  Othman (Lebanon)
     Mireille Chémaly (Lebanon)
    Nicolae Grigore Mărăşanu (Romania)
    Rajiv Khandelwal (India)
     Rubina-Olga Panaouta (Cyprus)
     Sadiq Altereahy (Iraq)
    Sonnet Mondal (India)
     Sunita Paul (India)
    Sylvia Dupuis (Canada)
     Sylvine Lachmann (France)
    Taeko Uemura, (Japan)
     Violeta Boncheva (Bulgaria)
     Vladimir Mićković (Montenegro)
    William Zhou (China)
    3- Honour prizes (for complete works) / Premii de onoare (pentru opere complete): Chinese-Canadian poet and writer Changming Yuan; French poetess Chris (Christine) Grolleau-Braibant; Romanian writer and translator Constantin Frosin; Romanian writer Culiţă Ioan Uşurelu;Haitian thinker and writer Élie Fleurant; Romanian poet Ion M. Deaconescu; Bosnian poetess and novelist living in France Jasna Šamić; Indian poet Lanka Siva Rama Prasad; Cuban poet Manuel Adrián López; Japanese poetess and essayist Mariko Sumikura; Czech poet and artist Miroslav Huptych; Palestinian-Jordanian writer and translator Nizar Sartawi; American poet and editor Stanley H. Barkan; Croatian poet Tomislav Supek; Serbian poetess and short-story writer Verica Tadić; Russian poet and translator Vyacheslav Glebovich Kupriyanov; Kosovar poet Xhemil Bytyçi.
    4- Genius prize (awarded for the second time since the launching of the prizes in 2002. First time awarded in 2016): Ukrainian writer, translator and journalist Dmytro Chystiak.
    During next July, laureates will find their chosen texts printed (integrally or in part) in the prizes’ yearbook within the free of charge literary series published by Naji Naaman’s Foundation for Gratis Culture (FGC), and shall receive an appropriate attestation giving them the honorary title of member of Maison Naaman pour la Culture.       
    În luna iulie a anului viitor, laureaţii vor avea textele tipărite (integral sau parţial) în antologia anuală a premiilor din cadrul seriei de literatură gratuită publicată de Fundaţia Naji Naaman pentru Cultură Gratuită (FGC) şi vor primi un atestat corespunzător care le va conferi titlul onorific de membru al casei Naaman pentru Cultură.
    Released in 2002, Naji Naaman’s literary prizes are awarded to authors of the most emancipated literary works in content and style, aiming to revive and develop human values.
    Lansate în anul 2002, premiile literare Naji Naaman se acordă autorilor cu textele literare cele mai emancipate în conţinut şi stil, cu scopul de a revigora şi dezvolta valorile umane.
    Preluare de pe site-ul oficial Naji Naaman si din:
    https://atunispoetry.com/2018/05/30/naji-naamans-literary-prizes-2018/
    Am participat cu noua carte de poeme în curs de apariție: Terapii ocazionale, de a căror traducere în limba engleză m-am ocupat integral. Mulțumesc juriului!