pe care înșir rugăciunea
ca pe mătănii.
Uneori ninge în martie
și poeții se îmbracă în lumină.
Închid ochii
și te respir
fără frică
păpădiile se înalță tot mai sus
de când am dat drumul
la tot ce mă ținea captivă
soarele mângâie fruntea copiilor
spune după mine
va fi bine
vom iubi fiecare respirație
fiecare adăpost pe care poezia
îl va găsi liber
în noi.
ca pe mătănii.
Uneori ninge în martie
și poeții se îmbracă în lumină.
Închid ochii
și te respir
fără frică
păpădiile se înalță tot mai sus
de când am dat drumul
la tot ce mă ținea captivă
soarele mângâie fruntea copiilor
spune după mine
va fi bine
vom iubi fiecare respirație
fiecare adăpost pe care poezia
îl va găsi liber
în noi.
Mihaela Roxana Boboc
21 martie 2020.
21 martie 2020.
Ninge cu flori de corcoduși, innebunind salcâmii în așteptare. Au spus ceva păsărelele și ele după ce a început să ningă cu adevărat?... Un poem de primăvară cu fulgi de nea și... multe vise ale fiecărui iubitor de poezie.
RăspundețiȘtergereMulțumesc, ne-au rămas visele. A nins în luna lui marte.
Ștergere