Naji Naaman’s literary prizes 2018 / Premiile literare Naji Naaman 2018

Naji Naaman’s literary prizes 2018:

64 new prizewinners

          With 2371 participants in competition, from sixty six countries, writing in forty languages and dialects: Albanian, Arabic (literary and several spoken dialects), Armenian, Azeri, Bengali, Bosniak, Bulgarian, Chinese (three characters), Croatian, Czech, English, French, German, Greek, Hindi (two characters), Italian, Japanese, Kazakh, Macedonian, Montenegrin, Polish, Portuguese, Punjabi, Romanian, Russian, Serbian, Sicilian, Spanish, Swahili, Telugu, Turkish, Ukrainian and Urdu, the sixteenth picking season of Naji Naaman’s literary prizes (2018) rewarded 64 new prizewinners:

Cu 2371 de participanţi în competiţie, din şaizeci și șase de ţări, scriind în patruzeci de limbi şi dialecte: arabă (literară şi câteva dialecte vorbite), albaneză, bulgară, chineză, engleză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, japoneză, letonă, lituaniană, macedoneană, norvegiană, poloneză, portugheză, română, rusă, sârbă (cu caractere latine şi chirilice), slovacă, slovenă, spaniolă, siriană, turcă, ucrainiană şi urdu, cea de a șaisprezecea ediţie a premiilor literare Naji Naaman (2018) a premiat

64
castigatori noi

Merit prizes / Premii de merit: 

Abdallah Drami (Mali)

Adel Bounif (France)

Amina az-Zawi (Tunisia)

Bassel Hommos (Lebanon)

 Ilire Zajmi (Albania)

Josep Juárez Arreola (Mexico)

Mihaela Roxana Boboc (Romania)

Mimoza Bici (Albania)

Mohamed Heleqawi (Jordan)

Noureldeen Abdallah (Egypt/Italy).

2- Creativity prizes / Premii de creativitate:

Abdelrahman Selt (Algeria)

 Ahmed Abdelwahab (Egypt)

Ahmed Rajab Chaltout (Egypt)

Aissa Belalia (Algeria)

 Ali May (Palestine)

 Al-Makki al-Fakki (Sudan)

Aya Najih (Morocco)

 Christina Borisova (Bulgaria)

Christopher Atamian (U.S.A.)

 Claudia Piccinno (Italy)

Daniela E. Bogdan (Romania)

 Disha Khanna (India)

 Doru Mihai Mateiciuc (Romania)

Dragan M. Vugdelić (Montenegro)

 Ecaterina Chifu (Romania)

Elena Preduşel (Romania)

Flaminia Cruciani (Italy)

Haneen Sayegh (Lebanon)

Hassan bin Abdo al-Smayli (Saudi Arabia)

Haydar Ergülen (Turkey)

Jovo Nicolić (Bosnia and Herzegovina)

Luca Benassi (Italy)

Mahmoud  Othman (Lebanon)

 Mireille Chémaly (Lebanon)

Nicolae Grigore Mărăşanu (Romania)

Rajiv Khandelwal (India)

 Rubina-Olga Panaouta (Cyprus)

 Sadiq Altereahy (Iraq)

Sonnet Mondal (India)

 Sunita Paul (India)

Sylvia Dupuis (Canada)

 Sylvine Lachmann (France)

Taeko Uemura, (Japan)

 Violeta Boncheva (Bulgaria)

 Vladimir Mićković (Montenegro)

William Zhou (China)

3- Honour prizes (for complete works) / Premii de onoare (pentru opere complete): Chinese-Canadian poet and writer Changming Yuan; French poetess Chris (Christine) Grolleau-Braibant; Romanian writer and translator Constantin Frosin; Romanian writer Culiţă Ioan Uşurelu;Haitian thinker and writer Élie Fleurant; Romanian poet Ion M. Deaconescu; Bosnian poetess and novelist living in France Jasna Šamić; Indian poet Lanka Siva Rama Prasad; Cuban poet Manuel Adrián López; Japanese poetess and essayist Mariko Sumikura; Czech poet and artist Miroslav Huptych; Palestinian-Jordanian writer and translator Nizar Sartawi; American poet and editor Stanley H. Barkan; Croatian poet Tomislav Supek; Serbian poetess and short-story writer Verica Tadić; Russian poet and translator Vyacheslav Glebovich Kupriyanov; Kosovar poet Xhemil Bytyçi.

4- Genius prize (awarded for the second time since the launching of the prizes in 2002. First time awarded in 2016): Ukrainian writer, translator and journalist Dmytro Chystiak.

During next July, laureates will find their chosen texts printed (integrally or in part) in the prizes’ yearbook within the free of charge literary series published by Naji Naaman’s Foundation for Gratis Culture (FGC), and shall receive an appropriate attestation giving them the honorary title of member of Maison Naaman pour la Culture.       

În luna iulie a anului viitor, laureaţii vor avea textele tipărite (integral sau parţial) în antologia anuală a premiilor din cadrul seriei de literatură gratuită publicată de Fundaţia Naji Naaman pentru Cultură Gratuită (FGC) şi vor primi un atestat corespunzător care le va conferi titlul onorific de membru al casei Naaman pentru Cultură.

Released in 2002, Naji Naaman’s literary prizes are awarded to authors of the most emancipated literary works in content and style, aiming to revive and develop human values.

Lansate în anul 2002, premiile literare Naji Naaman se acordă autorilor cu textele literare cele mai emancipate în conţinut şi stil, cu scopul de a revigora şi dezvolta valorile umane.

Preluare de pe site-ul oficial Naji Naaman si din:

https://atunispoetry.com/2018/05/30/naji-naamans-literary-prizes-2018/

Am participat cu noua carte de poeme în curs de apariție: Terapii ocazionale, de a căror traducere în limba engleză m-am ocupat integral. Mulțumesc juriului!

Despre oamenii pe care nu-i vedem

Despre oamenii pe care nu-i vedem
dar îi sărutăm în icoana sufletului
despre dragostea care nu se poate divide
nici pierde fără să rupi șirul mătăniilor
despre razele soarelui căzând molcom pe chipul durerii
și plânsul ierbii cosite în zori,
iubite,
acum că primăvara e pe sfârșite
îți voi scrie despre oamenii care pleacă 
fără rămas-bun
până se face secetă în inimă
și fluturii își pârlesc în zadar aripile
niciun felinar nu poate lumina
poteca dorului se urcă în genunchi
printre licurici coborâți din pleoape
Iona strigă din pântecele balenei
și ochii Domnului
spre el
îl scot din iarba de mare
din apa morții 
sufletul ca un porumbel rănit 
zboară în cerc
oamenii pe care nu-i vedem,
dar îi sărutăm 
în tăcerea grăitoare a culorilor
când se face zi în miez de noapte
când se face dragoste din lut și inima olarului
scânteiază viață
și viața Dumnezeu o așază în fereastra acestui anotimp
omonim.

Inexprimabilă

Nu dorm. Azi am aflat că sunt frumoasă.
Inexprimabilă, inoperabilă, femeia cu două inimi,
una în cer alta aici.
Nu dorm. Beau lichior de ciocolată și scriu
scriu te scriu nicicând atât de lucidă
în infern gheața se vinde scump
și buzele mele alunecă pe clipa ca o mireasă a nopții
ah, luceferi scânteiază zarea
e frumos în pielea nebuniei
mă întorc la tata
să-i spun că sunt frumoasă, așa despletită de lacrimi,
și nopțile se pierd în singura tăcere pe care nu o pot răbda
se va face dimineață în mine
acum că ai plecat cu săruturile în buzunare
cu poemele nescrise
cu secundele mici și irespirabile
iubitule,
îți sărut ochii să nu mai vadă
prăpastia și bezna pe care n-o numim
șșșșt, se face frig
și mâinile încă îți caută trupul
în fiecare por al liniștii.

Angel of grief (Îngerul plângerii funebre) - De ziua Eroilor

Când cuvintele tac, culorile vorbesc...

©Mihaela Roxana Boboc, Acuarelă

Am cunoscut o văduvă a unui erou...Paulei Vizireanu

Am cunoscut o văduvă a unui erou,
un erou pierdut în Afganistanul durerii,
o văduvă limpede ca apa unui râu ieșit din matcă,
o femeie care numără pașii din clepsidra dimineților sparte
dinspre casă spre cimitirul eroilor,
dinspre mormânt spre sine,
din sine spre Dumnezeu.
Am cunoscut o văduvă care refuză să îngroape trupul iubirii
și se zidește Ană în trupul bisericii,
Ană în sufletul de ceară,
Ană dăltuind lumina necreată.
Femeia aceasta, cu părul ca mierea, spală tălpile dorului
le șterge zi de zi și o ia de la capăt 
pentru că eroul ei nu moare,
eroii noștri dorm înveliți în culorile primare
noaptea, dincolo de ziduri, când își înalță ruga 
și corul răspunde lin
aproape șoptind versuri liturgice.

Am cunoscut o văduvă și ca ea,
femeile care plâng pentru eroii lor
mamele nemângâiate ale unui singur anotimp
unde Dumnezeu adună cele mai frumoase flori
și le așază tăcut în torța dimineții.


Paulei Vizireanu, soția sublocotentului Adrian Vizireanu, mort în 07 mai 2016, alături de sublocotenent Iulian Dumitrescu, în urma unui incident care a avut loc în apropiere de localitatea Kandahar, Afganistan, pe timpul executării unei misiuni de instruire a poliţiştilor afgani.

Au fost decoraţi cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari.

Paula Vizireanu continuă azi în Buzău, în memoria soțului ei, activitățile de recunoaștere ale eroilor români, prin ridicarea de monumente, troițe și alte activități de binefacere. 

Cinste eroilor noștri! Dumnezeu să îi așeze de-a dreapta Sa!

Hristos s-a înălțat!

Hristos s-a înălțat! Cinste Eroilor noștri!

Cu torțele aprinse am pornit aseară spre Cimitirul Eroilor, acolo unde dorm cei pe care lumea aceasta nu i-a mai încăput, cei pe care cerul i-a chemat prea devreme.

Cu lumânări în mâini, am mers alături de cei a căror jertfă nu o vom uita! Pentru că libertatea noastră li se datorează. Cei care au lăsat familii, cei care au lăsat la o parte propriile dorințe și așteptări și le-au așezat la picioarele țării.

O țară de autenticitatea căreia acum ne îndoim, de parcă am fi uitat legământul nescris al sângelui, de parcă am fi uitat că suntem români și ne-am fi îmbrăcat doar în haina propriilor neputințe și constrângeri.

Înainte de a fi țara lor, a celor care ne conduc acum, aceasta este țara noastră. A celor care muncim, a celor care sperăm, a celor care credem încă. Înainte de a fi țara noastră, aceasta este țara Eroilor, a celor care țin pe palmele însângerate trecutul și durerea acestui neam.

Să nu uităm cine suntem și câte secole s-a luptat, s-a murit, s-a săpat în temelia acestui popor. Și pentru că suntem, să-i cinstim! Și pentru că suntem, să ne înălțăm odată cu sufletul lor. Lumină din lumină!

Ploile trec grăbite prin coastele iubirii

sărut mâinile poeziei și versurile îmi mângâie părul
așa cum tu descurci iluziile
din inima poetei
iubindu-te
ca pe o cămașă pe care o îmbraci de fiecare dată altfel;
a trecut mult timp de când mă ascundeam sub pământ
să nu mă găsească copilă flămândă
anotimpul îngropării fără trup
melcii respiră sub crengi
ploile trec grăbite prin coastele iubirii
vătămând zarea
târziu văd îngeri de vată pe cerul opal
curcubeul leagă șireturile nod
între om și Dumnezeu
între om și om
între noi
nimic întâmplător.

Din om, înger...în memoria Andreei Bratu

Acum trei zile un înger s-a dus acasă.
Adorm plângând. Îmi strâng copiii la piept,
îmi strâng fricile ghem.
O lume plăpândă se ascunde în cochilia unui melc
călcâiul morții strivește inocența 
mamele veghează la căpătâiul anilor mici
e noapte și
jucăriile dorm.

Leg cuvintele la gură,
îngerii șoptesc psalmi și doare
în sufletul păpușilor amintirile se rostogolesc
pe covorul moale al copilăriei.

Poezia e un loc prea strâmt uneori
pentru inima unui copil
viața se culcă în palmele veșniciei.


În memoria Andreei Bratu, 1 oct. 2009 - 7 mai 2018, unicul copil al unei mame pentru care înseamnă totul...

Vrăbii de lut

cu timpul voi uita gustul poeziei
îmi vei părea un vis cu ochi de marmură
un vis din care ieși mai subțiat, păgân
chemând dragostea
orbește închipuind atingerea ei pe umerii suferinzi ai nopților
doar cu timpul așternutul devine moarte și moartea un giulgiu răpus de cuvinte seci
Iubește și fă ce vrei
chiar și poezie din piatră seacă mai ales
în aorta dimineții când între noi stau vrăbii de lut
chibritul scânteiază, fetița cu ultima speranță aprinde lampadarul inocenței
un cântec se îngână în zori pe buzele crăpate ale iernii
Mai rămâi...

Ziua mamei

În prima duminică din mai, în mai multe țări, se sărbătorește ziua mamei. Sunt de două ori binecuvântată. La pachet cu grija, emoția, fericirea, lacrimile, Emi și Tatiana îmi amintesc de mine, de copilăria și de lecțiile neasumate ale iubirii. Învăț de la ei, zi de zi. Sunt mamă și iubesc. Sunt mamă și mă doare. Sunt mamă și râd atunci când plâng.
Sunt mamă și nu aș schimba nimic. Nici vârsta lor, nici a mea. Nici anii curgând uneori molcom, alteori năvalnic. Nici nopțile lungi, nici orele mici.
Mamele nu îmbătrânesc. Mamele sunt. Dintru început întru veșnicie. Așa iubim.

Irinei mele

În viața fiecăruia ar trebui să fie o Irina. O soră, fiică sau mamă, care să iubească și să se dăruiască, cu tot ce e al ei, celor dragi!
La mulți ani, Irina mea! La mulți ani fericiți, sora mea dragă! Cea alături de care am făcut primele schițe și desene, care m-a încurajat să scriu și să cresc, pe drumul meu. 
Mulțumesc! 

despre dragoste

se poate striga sau nega cu aceeași măsură
poți țese ani în șir această pânză fragilă
asemenea femeii lui Ulise
în țara soarelui Penelopa visează
în țara veșniciei poeta pictează
și mâinile ei te ating
până se face frig în culcușul morții -
despre dragoste și maci
cai albi și mesteceni
ferestre înflorind sub cerul de mai,
mi se face dor de dor.