Ai gust de rouă.
Pășim în desișul toamnei
ca un condamnat la iubire
care-și poartă inima
în cutia de prim-ajutor -
doar el se întoarce, victimă și călău
în locul înțesat de iluzii
a mai murit o noapte
aberant sisif își cară timpul în spate
deși stâncile ajută și ele
înțepenind un dram de realism
dimineața ne va găsi plămădind vise
din cuibul de cuci
a mai zburat unul
la fel de absurd
zori își mijesc ochii
în culoarul de premoniții
se naște un copil...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu