fără anestezie

cărți bune - cărți lungi ca o noapte de vară
mâini lacome mâinile tale
poeme-dor poemele mele pe care le smulgi din sân fără să pui nimic în loc
am ajuns la capătul cuvintelor de aici înainte ne înghite un septembrie mut
brațele tale anti-traumă copilăria mea oarbă
și resturile pe care le arunci
la capătul zilei
când iau cuvintele și le arunc cu furie în cer
să plouă să urle furtuna din măduva bolnavă
cum te rup din versuri te scot din tablouri
ah și te iubesc cu degetul pe buze
când sângele se transformă în vin

o lume cu genunchii juliți ne devine casă
mi-e dor de timpul de la picioarele evei
înainte să mă nasc mamă
și copiii să-mi plângă în colțul inimii
fără anestezie
viața asta atârnă de ceea ce nu spunem
când suntem ceea ce nu suntem
și joaca de-a baba oarba duce uneori la halucinații pentru care nu există pastile
se va vorbi despre noi
cum ne iubeam când ne furam fiecare spațiu lipsă dintre vertebre
și tot ce construiam se ducea naibii a doua zi.