Invers

acum privesc strada îmbibată de emoții
dragostea mea fuge într-un tablou vecin
ea îi amestecă cafeaua cu degete lungi
și beau încet ce am început noi
totul e invers de cum ar fi trebuit
buzele mele sunt pe gâtul poetului
el doarme în brațele tale
scriind într-un ochi de sticlă o realitate răsturnată
dincolo se doarme cu spatele gol
înfig cuțitul în perna de alături
penele se întind pe corpul meu
în căutarea unui alt vis
ies din trupul care se agață de mine
și trimit corăbii de polistiren pe apa copilăriei
acolo mă așteaptă el
îmi spune să privesc cerul vânăt
să-mi vindec rănile
Dumnezeu să-mi prindă copcile din creștet
și culegând castane în miez de octombrie
ecoul să răspundă primul
înainte să te strig
înainte să te caut
eram o nălucă 
dansez cu fata care mi-a furat poemele
inima ei e străvezie
inima mea bate
bate
dansez în cuvântul din care am plecat
citește invers.