În oraşul în care se ascund
emoţiile în trotuare obosite
în oraşul în care ploile
se întind frenetic peste timp
în cercuri de melancolie
în oraşul iubirilor terne
ori eterne
unde chipuri se şterg banalizate
de marginea acuarelei
pe care pictorul citadin
a lăsat-o în câmpul gândurilor
în oraşul în care luminile nu tac
mai mult de-o linişte aparentă
se zguduie lumea în coaja subţire
străzile tăinuite adorm sărutul
necuprins de poem
o singură suflare
oraşul aţipeşte sub povara rugăciunii
în oraşul în care nimeni nu doarme
sub aripa unui înger nocturn
tresar iubirile de-o clipă
în erosul acuarelei
adulmecând paleta
pictorului nebun
în oraşul trist în care se pierd
copacii scrijeliţi în sânge
amputaţi
în oraşul vechi
unde romanţele răsună
doar la colţ de stradă
din gura ştirbă
a unui cerşetor
în oraşul meu
unde străzile au sens unic
şi felinare de noapte
iubirile circulă pe coridoare reci
se prind de pereţi
respirând prin acuarelă
mirosul citadin
în oraşul în care...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu