Mă lepăd

Car după mine un bagaj viu colorat

am pus tot ce am crezut că este util

un cearceaf alb, un prosop mare și câteva schimburi

mă lepăd de ele pe nisip

mă lepăd 

de straturile așezate cu grijă

îmi spun sari dar rămân și dau cu cremă solară primul copil

apoi al doilea

urmăresc valurile și până ajung în apă 

am măsurat distanțele de siguranță 

nivelul apei, cantitatea de alge și locul unde scoicile se îngroapă adânc în nisip

ei râd și mă strigă să intru

în mare copilăria mă strânge de mână 

apuc să respir

apuc să strig

mai spre mal, copii, 

în larg apa devine verzuie

valurile lovesc coapsele și e cald

de răstorn iubirea cu susul în jos

pe fundul mării cresc pași 

ei nu măsoară distanțe 

se înfig doar adânc 

cât să nu mai conteze

bagajul viu colorat 

cearceaful alb

prosopul mare în care înfășor

ca o rană  

costumele de baie ude

fericirea

linia orizontului

pierdută încet 

în mare.