Skopje - Canionul Matka

Am ajuns în prima seară în Skopje, pe o ploaie mocănească. Am avut cazare la Hotelul Doa, situat în centrul vechi al orașului, în zona numită Bazar. 

Nu am reușit să vedem prea multe în scurtul drum de la hotel la taverna locului, Pcela. Dar atmosfera creată de grupul nostru ne-a făcut să ne simțim ca acasă. Am mâncat cea mai bună iahnie de fasole, lipie și salată pe măsură.

Pentru că vremea era nefavorabilă în Skopje, am schimbat ruta către Ohrid, unde am avut cea mai bună vreme, un soare orbitor și temperatură propice de călătorie. Despre Ohrid am scris în articolul precedent și mărturisesc că mi-a rămas inima acolo. Pe drumul pietruit al vechiului oraș, o altă Mihaela străbate încă străzile, în căutare de sine.

 Am revenit la Skopje în a patra seară și am împărțit cazarea între Hotel Continental, un hotel mare, dar neprimitor și Hotelul Doa, un loc intim, ospitalier, la care am revenit cu drag.

Este 21 Noiembrie, dimineața se anunță un pic cețoasă, chiar și așa ne bucurăm că nu plouă, pentru că azi vizităm Canionul Matka, săpat de râul Treska și apoi înaintăm cu barca spre peștera Vrelo.

Din Wikipedia citesc despre locurile pe care urmează să le vizitez:

Canionul Matka este un canion săpat de râul Treska situat la circa 17 km sud-vest de Skopje, Macedonia. Acesta este una dintre cele mai populare atracții turistice naturale din Macedonia, acoperind o suprafață de 5.000 ha^[1], găzduind mai multe mănăstiri și un baraj hidroelectric. Lacul Matka din interiorul canionului este cel mai vechi lac artificial din țară^[2].

Față în față cu priveliștea care îți taie răsuflarea, îi mulțumesc lui Dumnezeu că suntem aici. Munte de-o parte și de alta, cât vezi cu ochii, stânci abrupte, canionul care separă muntele, o apă limpede și bărcile colorate, așteptând vizitatorii la mal. 

Grupul se separă în două, cât să încăpem în cele două bărci cu motor, pregătite de drum. Totul bine planificat, un drum impresionant pe canionul Matka. Facem fotografii, bem un vin fiert, cât să învingem frigul. Ne este cald, ne este bine. Astăzi este sărbătoare în lumea macedoneană, este Sf. Mihail și Gavriil. Este din nou ziua mea, colegii de drum își aduc aminte și îmi cântă la mulți ani. Mi-e bine, mă simt acasă, printre ai mei. Aș plânge de fericire, dar îmi țin lacrimile în frâu, este prea frumoasă ziua, și compania, și azi râd, cât să-mi țină de cald toată iarna.

Ajungem la Peștera Vrelo, impresionantă atât prin numărul mare de stalactite, cât și prin amplasarea sa pe malul drept al râului Treska. Vrelo este o rețea din două peșteri, una deasupra și alta scufundată în apă. Au fost incluse în top 77 locuri naturale ale lumii în cadrul proiectului New7Wonders of Nature^[3].

Secțiunea de sus, numită Suva, conține un număr mare de stalactite, inclusiv una de 3 m în segmentul de mijloc al peșterii cunoscută sub denumirea de ”Con de pin”, datorită formei sale. La capătul peșterii sunt două lacuri: cel mai mic are 8 m lungime și o adâncime maximă de 5 m, iar cel mai mare 35 m lungime și o adâncime maximă de 18 m^[4].

Adâncimea exactă a peșterii nu este cunoscută, dar unii presupun că ar fi cea mai adâncă peșteră subacvatică de pe Pământ. Cea mai recentă măsurare a fost efectuată în 2012 și a înregistrat o adâncime de 212 m, sau cu alte cuvinte a cincea cea mai adâncă peșteră din lume, a doua din Europa și cea mai adâncă din Balcani. https://ro.wikipedia.org/wiki/Canionul_Matka

Avem fotografie de grup, dar și amintiri pentru mai târziu. Drumul cu barca înapoi spre canion pare a fi desprins din poveste. Schimbăm impresii, ne privim și ne întipărim în minte, dar mai ales în inimă, cele vizitate.

În imediata vecinătate a debarcaderului, se află Restaurantul (și hotelul) Canyon Matka. Situat pe malul lacului, restaurantul este o încântare pentru turiști. Aflu că este un loc cu vechime și tradiție, înființat în 1939. Pentru cei interesați, restaurantul deține pagină de web și galerie foto: https://canyonmatka.mk/gallery. 

Grupul nostru a luat prânzul aici, mulți au confirmat calitatea excelentă a preparatelor, iar eu m-am bucurat de cea mai bună ciocolată caldă și un lava cake pe măsură.

Ziua se încheie cu vizita la Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Nerezi. Este una dintre culmile artei bizantine, datorită frescei pereților interiori.

Frescele bisericii din Nerezi datează din trei perioade de timp diferite: cele mai vechi fresce aparțin secolului al XII-lea, următoarele datează din perioada de după devastatorul cutremur din anul 1555, iar cele mai noi, care se află în interiorul domurilor, datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 

Ansamblul monahal de la Nerezi este alcătuit dintr-o biserică centrală și din alte încăperi alăturate. Biserica este cruciformă, cu cinci domuri, cu trei abside si un naos pătrat. Întregul complex monahal, zidit din piatră și cărămidă, este înconjurat de ziduri de piatră.

Gorno Nerezi este o micuță localitate din Republica Macedonia, așezată în apropiere de capitala Skopje, la o altitudine de 771 de metri. Întinsă pe culmile împădurite ale Muntelui Vodno, localitatea este locuită în mare parte din albanezi.

https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/biserica-sfantul-pantelimon-nerezi-67765.html

E toamnă târzie, o stare de liniște pune stăpânire pe noi. Poate este mai simplu decât credem să facem pace cu noi înșine!

(Va urma)