Chipul tău se diluează în pereții iernii. Ești când viu când mort, un experiment poetic despre care nu se va vorbi. Oamenii au alte așteptări. Ceva de dăruit, ceva de luat înapoi. Plus dobânda.
În fața mea, ochii actriței Maia Morgenstern luminează sala de așteptare. O dragoste din altă lume care nu costă nimic.
Lumea trece grăbită printre flori. Se împart săruturi. Totul la 1+1. Undeva, se ridică coliva. Suflete care refuză sa treacă dincolo și rămân agățate în dorul strâns în pumn.
O ambulanță smurd trece în grabă spre peronul patru. O targă cu bare de metal galbene este scoasă și plimbată printre călători. Cineva sigur nu sărbătorește azi. Îmi fac cruce în timp ce un porumbel trece razant prin fața trenului de la peronul trei.
Viața. Secvențe mici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu